L-aţi văzut pe tata?

Astăzi, 20 iulie 2014 o zi importantă din punct de vedere relegios este Sf. Ilie …..o zi importantă pentru omenire pentru că în urmă cu 45 de ani, pe 20 iulie, la 10:56 PM, astronautul american Neil Armstrong a devenit prima persoană care a coborât pe suprafaţa Lunii şi a rostit celebrele cuvinte „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”….tot astăzi, 20 iulie poetul Adrian Păunescu ar fi împlinit 71 de ani…..o zi importantă şi pentru mine…scriu primul meu blog.

Mă gândesc că ar trebui să scriu despre însemnătatea acestei zile cu privire la Adrian Păunescu….

Adrian Păunescu….un OM deosebit, generos, bun, un poet remarcabil….L-am cunoscut personal când aveam doar 10 ani (în urmă cu 30 de ani)….Într-o zi frumoasă de vară am plecat spre Bucureşti împreună cu dragii mei părinţi. Tatăl meu despre care am să vă scriu, avea o întâlnire importantă la “Casa Presei Libere” cu nimeni altul decât Adrian Păunescu….

Ajunşi în Bucureşti şi la destinaţie, am avut plăcerea de a-l cunoaşte pe Adrian Păunescu….după un timp totul mi se părea plictisitor şi tatăl meu i-a propus mamei să mergem să-l aşteptăm în parcul din apropiere….zi şi făcut….dar minutele treceau foarte greu pentru mine care mă plictiseam ca un copil la 10 ani….

Gândul că eu aş fi putut să-l scot pe tata din biroul poetului nu-mi da pace….i-am spus mamei că vreau să merg după tata….după ce m-a traversat strada s-a oprit fiind cu ochii doar după mine pentru a nu ma pierde…

Ajunsă în faţa uşii imense la mănerul căreia nu ajungeam….am aşteptat să se deschidă dar nu foarte mult timp….intrată în clădirea imensă am simţit răcoarea care mi-a dat curaj şi am plecat spre biroul unde rămânsese tatăl meu….ca un copil civilizat am bătut la uşă….neauzind “da, intră”, am aşteptat o clipă după care cu putere am deschis-o….înăuntru….nimeni….am plecat…unde? să-l caut pe tata? …mergeam pe hol şi la un moment dat l-am văzut pe Adrian Păunescu şi l-am întrebat….”nu vă supăraţi nu l-aţi văzut pe tata?”….zâmbind, atingându-mă pe creştetul capului m-a luat de mânuţă şi m-a dus într-un alt birou….după ce am intrat a spus…”uite-l pe tatăl tău….”…zâmbind tatăl meu mi-a făcut cunoştinţă cu persoana cu care discuta, apoi sărutându-mi fruntea m-a pus pe genunchii lui dându-mi o foaie şi un pix…parcă timpul trecuse mai repede spre disperarea mamei care ne-a aşteptat o oră în faţa uşii…

Adrian Păunescu….am recitat, am cântat versurile sale la “Cenaclul” din Drobeta Turnu Severin…

Adrian Păunescu….în timp ce scriu pe youtube se derulează “rugă pentru părinţi”…cutremurăor…

Adrian Păunescu…5 noiembrie 2010, şi tatăl meu s-a aflat printre cei care l-au condus pe ultimul drum presărat cu flori…

Adrian Păunescu….Dumnezeu să-l odihnească în pace…